După menopauză, multe femei observă în analize un colesterol mai mare decât înainte, în special fracțiunea numită LDL. Explicația ține în mare parte de schimbările hormonale: estrogenii, care înainte oferă o anumită protecție vaselor de sânge și influențează grăsimile din sânge, scad. Controlul ginecologic este un bun prilej să deschizi subiectul, alături de medicul de familie sau cardiolog.
De ce se schimbă colesterolul la menopauză?
Estrogenii au un rol în felul în care ficatul procesează grăsimile. Când nivelul lor scade, la multe femei crește colesterolul total și LDL-ul, iar uneori scade colesterolul „bun”, HDL. Concomitent, pot apărea și alte schimbări: grăsime mai multă în zona abdominală, modificări ale tensiunii, somn mai agitat. Toate acestea se adună în ceea ce medicii numesc risc cardiovascular.
Menopauza nu produce de la sine boli de inimă, dar marchează o perioadă în care merită verificate mai atent tensiunea, glicemia și profilul lipidic. Ritmul schimbărilor diferă mult de la o femeie la alta, deci nu există o regulă valabilă pentru toate.
Ce ar trebui să-i spun ginecologului?
Ginecologul nu tratează de obicei colesterolul, dar vede femeia în ansamblu și îi poate recomanda să își facă analizele sau să discute cu medicul potrivit. Merită să spui:
- de când ai ultima menstruație și ce simptome ai (bufeuri, insomnie, palpitații);
- ce medicamente sau suplimente iei, inclusiv cele hormonale sau fitoestrogeni;
- ce analize recente ai făcut;
- dacă în familie există boli de inimă sau colesterol mare apărut la vârste tinere.
Informațiile ajută la o recomandare adaptată. Nu începe și nu opri singură tratamente hormonale sau suplimente fără discuție cu medicul.
Ce analize se discută după menopauză?
Cel mai des se vorbește despre profilul lipidic, adică colesterol total, LDL, HDL și trigliceride, alături de glicemie și tensiune arterială. Medicul poate cere analize suplimentare în funcție de istoric. Frecvența controalelor depinde de valori și de riscul global, așa că cel mai bun lucru este să întrebi la fiecare consult când urmează următoarea verificare.
Dacă vrei să înțelegi ce înseamnă fiecare valoare din buletinul de analize și cum se leagă de prevenție, parcurge materialele despre colesterol și prevenție, pregătite pe înțelesul cititorului fără pregătire medicală.
Terapia hormonală rezolvă problema colesterolului?
Nu ar trebui privită ca tratament pentru colesterol. Terapia de substituție hormonală este recomandată, când este cazul, pentru simptomele menopauzei, iar decizia ține de beneficii și riscuri individuale. Ea nu înlocuiește tratamentul pentru colesterol atunci când acesta este necesar. Discuția despre ea o poartă ginecologul și, la nevoie, cardiologul, luând în calcul vârsta, istoricul și alte afecțiuni.
Un lucru de reținut: ce se potrivește unei femei poate fi nepotrivit alteia. Experiențele prietenelor sau poveștile din reviste nu pot fi extrapolate la propriul caz.
Ce pot face în viața de zi cu zi?
Schimbările care ajută sunt aceleași cu cele pentru oricine, dar capătă importanță în plus în această perioadă. Mișcarea regulată, de exemplu mers alert, înot sau dans, ajută inima, mușchii și oasele. Alimentația bogată în legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și pește, cu mai puține grăsimi saturate și zahăr adăugat, sprijină un profil lipidic mai bun.
- Include mișcare cel puțin câteva zile pe săptămână; un reper general este de aproximativ 150 de minute de efort moderat.
- Pune accent pe grăsimi nesaturate: ulei de măsline, nuci, semințe, pește.
- Limitează alcoolul și renunță la fumat; fumatul este deosebit de nociv pentru vase.
- Ai grijă la somn și la stres; ambele influențează apetitul și tensiunea.
Desertul nu este exclus. O porție de fructe cu iaurt, un măr copt cu scorțișoară sau câteva pătrate de ciocolată neagră, savurate cu măsură, pot încăpea într-un stil de viață atent la inimă. Contează frecvența și porția, nu interdicția totală.
Greutatea, tensiunea și glicemia: ce se mai verifică în această perioadă
Colesterolul nu vine singur. În anii de după menopauză, multe femei observă o ușoară creștere în greutate, mai ales în zona abdomenului, și o tendință la tensiune mai mare. Un control complet include măsurarea tensiunii, a taliei și a greutății, precum și o glicemie. Împreună, aceste date oferă o imagine mai corectă decât orice analiză luată separat.
Dacă ai o tensiune măsurată acasă, notează valorile câteva zile la rând și adu-le la consult. Un aparat validat și o tehnică de măsurare corectă, cu repaus de câteva minute înainte, fac cifrele mai de încredere. Medicul poate decide apoi dacă sunt necesare investigații suplimentare sau doar monitorizare.
Când sunt necesare medicamente?
Dacă, după câteva luni de schimbări în stilul de viață, valorile rămân mari sau dacă riscul cardiovascular este crescut, medicul poate propune un tratament medicamentos. Decizia se bazează pe riscul global, nu doar pe cifră. Femeile care au deja o boală cardiovasculară sau diabet sunt, de regulă, tratate mai devreme.
Dacă ți se prescrie un tratament, întreabă de ce este recomandat, ce efecte adverse sunt posibile și când se repetă analizele. Nu opri tratamentul de capul tău, nici dacă te simți bine.
Nu uita că menopauza vine la vârste diferite, iar la unele femei apare mai devreme din cauze medicale sau chirurgicale. Dacă ai intrat în menopauză înainte de vârsta obișnuită, spune acest lucru medicului, pentru că perioada fără estrogeni este mai lungă și evaluarea cardiovasculară poate fi făcută mai atent.
La ce semne nu aștepți următorul control?
După menopauză, simptomele cardiace pot fi mai discrete la femei decât la bărbați: oboseală neobișnuită, greață, durere în maxilar sau în spate, lipsă de aer, nu doar durerea clasică în piept. Dacă apar brusc, mai ales în combinații, nu aștepta: sună la 112.
Pentru mai multe explicații despre tensiune, analize și prevenție, ai la dispoziție și publicația Cardiologie24. Controlul ginecologic poate deveni astfel mai mult decât un consult de rutină: o ocazie de a vorbi despre sănătatea ta de ansamblu, cu întrebări pregătite în prealabil.
